Arhivă autor: admin

,,STEAUA FĂRĂ NUME’’
-asemănări și deosebiri-

Arta este cea mai profundă expresie a creativității umane.
Scenariul este textul succint al unei piese de teatru, al unui spectacol sau al unui film, de obicei împreună cu indicațiile tehnice și de regie. în cazul nostru, prezentăm asemănările dintre scenariul piesei de teatru ,,Steaua fără nume’’ și filmul.
Filmul este cuvântul utilizat pentru desemnarea legăturii dintre artă și industria cinematografică.
-Rolul lui Monei(necunoscuta) este jucat de Enikő Szilágyi.
-Rolul lui Marin Miroiu(profesorul de matematică) este jucat de Florin Zamfirescu.
-Rolul lui Radu Udrea(profesorul de muzică) este jucat de Octavian Cotescu.
-Rolul Domnișoarei Cucu este interpretat de Rodica Tapalagă.
-Rolul lui Ispas(șeful gării)este jucat de Petrică Gheorghiu.

Desigur că mai sunt și alți actori, regizori, artiști care au contribuit la realizarea filmului, în rândurile de mai sus fiind enumerați doar câțiva dintre acești.

ASEMĂNĂRI:
Cred că ne putem da cu toții seama că această carte este una de tip scenariu deci, evident, rândurile scrise în carte sunt identice cu versurile recitate de către actori în piesă de teatru.

DEOSEBIRI:
Cititorii scenariului își pot imagina în mod diferit piesă de teatru față de modul în care actorii interpretează rolurile.
Actorii ne ajută să înțelegem cartea,unde nu ne putem da seama de sentimentele simțite de personaje redate,aceștia făcând filmul mai captivant decât scenariul.

,,STĂPÂNUL INELELOR”

-asemănări și deosebiri-

-FILM și ROMAN-

DEOSEBIRI:

1. Se poate observa faptul că filmul prezintă conținutul unor spectatori, pe când, romanul li se adresează cititorilor cu vârstele cuprinse între 10-50 ani.

2. Filmul reprezintă în mare parte un cod vizual dar și unul auditiv ce sunt importante pentru înțelegerea derulării spectacolului. În schimb, romanul se bazează pe capacitatea cititorului de a-și folosi imaginația pentru a redă imagini și holograme bazate pe acest scenariu.

3. În arta cinematografică, găsim un regizor. În cazul de față fiind Peter Jackson (persoana căruia i se datorează direcțiunea întregului film). Pe de altă parte și actorii joacă un rol important în înțelegerea întregului spectacol.

-Rolul lui Frodo Baggins este jucat de actorul american Elijah Wood.

-Rolul lui Aragorn este jucat de actorul American Viggo Mortensen.

-Rolul lui Gandalf este jucat de actorul englez Ian McKellen.

-Rolul lui Samwise Gamgee este jucat de actorul american Sean Astin.

-Rolul lui Merry este jucat de actorul britanic Dominic Monaghan.

-Rolul lui Pippin Took este jucat de actorul Scoțian Billy Boyd.

-Rolul lui Legolas este jucat de actorul englez Orlando Bloom.

-Rolul lui Saruman este jucat de actorul englez Christopher Lee.

-Rolul lui Galadriel este jucat de actrița australiancă Cate Blanchett.

Desigur că mai sunt și alți actori care au roluri destul de semnificative ,regizori, persoane care au contribuit la realizarea filmului, în rândurile de mai sus sunt selectați doar câțiva dintre aceștia.

În lectură această nu găsim actori, ci doar personaje nici regizor, ci doar autor, acesta numindu-se J.R.R Tolkien.

4. Filmele sunt destul de bune, și prin acest fapt majoritatea site-urilor va vor îndrumă să vedeți doar filmele dar cred că merită în deplin să citiți și cărțile scrise de Tolkien.

5. Romanul este plin de acțiunile care s-au petrecut prin Pământul de Mijloc și prin Comitat. În carte drumurile făcute de personajele principale sunt mult mai detaliate.

6.Ultima deosebire este ordinea cronologică a întâmplării faptelor petrecute în film față de carte unde sunt destul de schimbate din mai multe puncte de vedere.

ASEMĂNĂRI:

1. În carte cititorul își poate imagia cu ușurință personajele și întâmplările cum dorește acesta spre deosebire de film unde persoanele văd personajele așa cum sunt descrise de scenarist și de actorii principali.

2. Subiectul este descris aproape la fel cu mici schimbări de scenariu și replici, evident, dar și schimbări de evidențiere față de personaje sau față de obiectele, ființele prezentate în carte.

3. O asemănare este că atât în film, cât și în roman, naratorul este același, Galadriel, Împărăteasa elfilor care la începutul filmului și cărții descrie povestea lui Frodo Baggins un hobbit care se duce într o călătorie neașteptată alături de alți luptători vrednici aleși de către împăratul elfilor, Elrond, care a creat Frăția Inelului. Doar că în film nu este același tip de narator, în film fiind obiectiv, iar în carte fiind subiectiv.

4. Finalul romanului este aproximativ asemănător, în ambele Frodo Baggins ajunge învingător înapoi acasă, în comitat, unde reușește să termine cartea începută de unchiul sau Bilbo Baggins, protagonistul cărții,,Hobbitul”.

Editura romanelor ,,Stăpânul Inelelor” este editura Rao, anul apariției acestuia fiind 1954, iar apariția filmului fiind (în România) în anul 2001.

,,CEI TREI MUSCHETARI’’

-asemănări și deosebiri-

-FILM și ROMAN-

DEOSEBIRI:

1. Putem observa faptul că filmul prezintă conținutul unor spectatori, pe când, romanul li se adresează cititorilor.

2. Filmul reprezintă un cod vizual și unul auditiv, ce sunt importante pentru înțelegerea spectacolului. În schimb, romanul se bazează pe capacitatea cititorului de a-și proiecta mental scenele descrise.

3. În arta filmului, găsim un regizor. În cazul de față fiind Stephen Herek (omul care a stat mii de ore pentru a avea grijă că totul este in ordine). Pe de altă parte, găsim și actorii care joacă un rol important în înțelegerea limbajului spectacolului.

-Rolul lui D’Artagnan este jucat de Chris O’Donnell.

-Rolul lui Aramis este jucat de Charlie Sheen.

-Rolul lui Athos este jucat de Kiefer Sutherland.

– Rolul lui Milady este jucat de Rebecca De Mornay.

-Rolul lui Constance este jucat Julie Delpy.

-Rolul lui Cardinalul Richelieu este jucat de Tim Curry.

Desigur că mai sunt și alți actori, regizori, artiști care au contribuit la realizarea filmului, in rândurile de mai sus fiind enumerați doar câțiva dintre aceștia.

În arta lecturii nu regăsim actori, ci doar personaje, nu regăsim regizor, ci doar autor, acesta numindu-se Alexandre Dumas.

4. În film luptele muschetarilor sunt mult mai accentuate spre deosebire de cum sunt povestite in carte,unde nu sunt la fel de bine descrise,evident.

5. Romanul este plin de acțiunile care s-au petrecut si in viata reala,in trecut,spre exemplu moartea Cardinalului Richelieu a avut mai putine detalii fata de film.

ASEMĂNĂRI:

1. Modurile de expunere pot fi întâlnite în ambele forme de artă. În opera ,,Cei trei muschetari’’ predomină narațiunea prin care autorul dă dinamică lecturii. Întâmplările se desfășoara constant, nefiind întrerupte de niciun factor exterior, ceea ce înseamnă că descrierea

referitoare la viața muschetarilor este una interesantă și aproape nesfârșită si extrem de captivanta.

2. Tema este una comună, cea de prietenie, familie și iubire față de viaţa muschetarilor, dar mai ales cea de loialitate. Muschetarii își doresc să salveze viaţa prinţului atunci cand află că este in pericol.

3. Subiectul este asemănător, acesta fiind descrierea vietilor Muschetarilor,in principal cea a lui D’Artagan şi despre viața alături de prieteni.

4. O asemănare este că atât în film, cât și în roman, naratorul este același, unul fiind obiectiv, iar altul fiind subiectiv.

5. Finalul romanului este aproximativ asemănător, în ambele se arata cum prinţul a fost salvat şi cum D’Artagan a devenit muschetar.

Editura romanului ,,Cei trei muschetari’’ este editura Aramis, anul apariției acestuia fiind 1844 , iar apariția filmului fiind în anul 1993.

,,HOȚUL DE CĂRȚI’’
-asemănări și deosebiri-
-FILM și ROMAN-

Arta este cea mai profundă expresie a creativității umane.
Filmul este cuvântul utilizat pentru desemnarea legăturii dintre artă și industria cinematografică.
DEOSEBIRI:
1. Putem observa faptul că filmul prezintă conținutul unor spectatori, pe când, romanul li se adresează cititorilor.
2. Filmul reprezintă un cod vizual și unul auditiv, ce sunt importante pentru înțelegerea spectacolului. În schimb, romanul se bazează pe capacitatea cititorului de a-și proiecta mental scenele descrise.
3. În arta filmului, găsim un regizor. În cazul de față fiind Brian Percival (omul care a stat mii de ore pentru a avea grijă că totul este in ordine). Pe de altă parte, găsim și actorii care joacă un rol important în înțelegerea limbajului spectacolului.

-Rolul lui Liesel Meminger este jucat de Sophie Nelisse.
-Rolul lui Hans Hubermann este jucat de Geoffrey Rush.
-Rolul lui Rosa Hubermann este jucat de Emily Watson.
-Rolul naratorului (vocea) este interpretat de Roger Allam.
-Rolul lui Max Vadenburg este jucat de Ben Schnetzer.

Desigur că mai sunt și alți actori, regizori, artiști care au contribuit la realizarea filmului, in rândurile de mai sus fiind enumerați doar câțiva dintre acești.

În arta lecturii nu regăsim actori, ci doar personaje, nu regăsim regizor, ci doar autor, acesta numindu-se Mark Zusak.
4. Una dintre deosebirile regăsite este chiar tipul de narator. În roman, naratorul este unul subiectiv, implicat ca personaj, Moartea care descrie importanta parte din viața lui Liesel Meminger. Pe de-o parte, în film este un narator obiectiv, ominscient și omniprezent, dar care nu participă la acțiune. Acesta este tot Moartea.
5. Romanul este plin de acțiunile care s-au petrecut la casa dnei primărițe, cum ar fi: furtul carților, venirea lui Liesel în fiecare zi pentru a citi, întâlnirea cu primarul etc. , pe când în film nu iese în evidență această parte, de la care pleacă totul.
6. O ultimă deosebire este faptul că în roman, naratorul prezintă o mulțime de jocuri pe care Rudy și Liesel le jucau și chiar momentele în care aceștia furau alături de alți copii din grădinile necunoscuților, deoarece nu aveau mâncare. Acest lucru nu este aproape deloc prezentat în film, iar mie mi se pare esențial și important în viața fetiței, pentru că putem afla despre unele trăsături morale ale personajului principal.

ASEMĂNĂRI:
1. Modurile de expunere pot fi întâlnite în ambele forme de artă. În opera ,,Hoțul de cărți’’ predomină narațiunea prin care autorul dă dinamică lecturii. Întâmplările se desfășoara constant, nefiind întrerupte de niciun factor exterior, ceea ce înseamnă că descrierea referitoare la viața fetiței este una interesantă și aproape nesfârșită.
2. Tema este una comună, cea de prietenie, familie și iubire față de cărți, dar mai ales cea de curiozitate față de necunoscut. Fetița își dorește să afle cât mai multe despre cele ce o înconjoară, de aceea călătorește în ,,necunoscut’’.
3. Subiectul este asemănător, acesta fiind descrierea vieții unei fete pe timpul renumitului dictator Hitler, pe vremea nazismului. Este vorba despre cum reușește Liesel să facă față greutăților întâmpinate și cum își construiește viața alături de prieteni, părinți și familia primarului.
4. O asemănare este că atât în film, cât și în roman, naratorul este același, Moartea, doar că nu este același tip de narator, unul fiind obiectiv, iar altul fiind subiectiv.
5. Finalul romanului este aproximativ asemănător, în ambele cei apropiați lui Liesel murind in Al Doilea Război Mondial, pe vremea Holocaustului.

Editura romanului ,,Hoțul de cărți’’ este editura Rao, anul apariției acestuia fiind 2005 (2014 în România), iar apariția filmului fiind (în România) tot în anul 2014.